In Transilvania, politia oraseneasca a luat fiinta ca institutie aparte dupa revolutia din 1848 – 1849, odata cu instaurarea absolutismului, in baza publicatiei guvernatorului civil si militar din 15 noiembrie 1849. Competenta organelor politienesti a fost stabilita in anul 1851 de ministerul de interne cezaro – craiesc. Un an mai tarziu directia politiei este separata de Ministerul de Interne, infiintandu-se in acelasi an, o autoritate politieneasca suprema sub conducerea inspectorului suprem de Politia Militara.
In perioada dualismului austro – ungar, organele de politie au functionat in continuare numai in orase si au fost subordonate autoritatii orasenesti in care functionau. Potrivit articolului nr. 1 din regulamentul de functionare a orasului liber regesc Brasov din 1895, in cadrul structurii organizatorice, era mentionata capitania orasului, subordonata primariei.
Atributiile capitaniei orasului erau de a veghea la pastrarea ordinii publice, respectarea curateniei orasului, securizarea constructiilor, paza campului si a padurii. Dupa faurirea statului national unitar roman, Consiliul Dirident decreteaza la 12 martie 1919 trecerea la stat a tuturor serviciilor politienesti ale oraselor Transilvaniei, iar printr-o ordonanta emisa la 22 aprilie, acelasi an, stabileste modul de organizare si atributiile politiei de stat.
In anul 1929 apare Legea pentru organizarea politie generale a statului si se infiinteaza Prefectura Politiei Municipiului Bucuresti, inspectoratele de politie regionale, chesturile de politie in municipii si orase asimilate, politiile din orasele resedinta de judet si comisariatele sau detasamentele de politie. Atributiile politiei generale a statului, conform legii erau urmatoarele:
- ca politie administrativa apara libertatea, proprietatea si siguranta claselor dominate, prevenea infractiunile la legi, regulamente si ordonante prin legi, regulamente si ordonante administrative, executa masurile de politie si orice indatoriri ce-I erau impuse prin legi, regulamente si ordonante si veghea la mentinerea ordinii publice;
- ca politie judiciara constata si urmarea, conformandu-se regulilor de procedura penala si dispozitiilor din prezenta lege, orice infractiune si trimitea pe faptuitori inaintea justitiei, iar in ceea ce privestecontraventiile, incasa amenzi, in conditiile legii si totodataexecuta masurile ordonate de justitie, potrivit legilor, fie contra persoanelor, fie contra bunurilor;
- ca politie de siguranta sau informativa culegea si aducea la cunostinta autoritatii, informatii referitoare la fapte sau stari de fapt contrare ordinii publice si sigurantei statului.
Prin legea din 1938, politia urbana a trecut in subordinea legiunii de jandarmi din judete. Legea va fi abrogata la 01.03.1939, astfel ca la aceasta data se revine la vechea organizare care, in esenta, se mentine pana la desfiintarea politiei in anul 1948. Prin decretul Nr. 25 al Prezidiului Marii Adunari Nationale din 23.01.1949 a fost creata Militia.
Odata cu infaptuirea Revolutiei din decembrie 1989, printre prioritatie stabilite de noua conducere a statului roman s-a inscris si reorganizarea pe principii noi a activitatii Ministerului de Interne. In acest sens, prin Legea nr. 40/1990 se consacra organizarea si functionarea acestui minister ca institutie fundamentala a statului de drept, politia isi recapata locul si rolul ce I se cuvin alaturi de Jandarmerie, Pompieri, Graniceri si Arhivele Nationale.
Noua Constitutie a Romaniei din anul 1992 instituie Statul de drept, iar noile institutii ale statului, printre care si politia isi reintra in atributiunile firesti. In acelasi timp, prin Legea nr. 26 din 12.05.1994 ce se refera la organizarea si functionarea politiei romane, I se stabilesc acestei institutii in mod concret modul de organizare in cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Arad, inspectorat ce este organizat pe brigazi, servicii si birouri operative, unitati si subunitati municipale, orasenesti si comunale.
